Petunia este o floare nativă din America de Sud, care face parte din familia Solanaceae. Floarea populară a preluat cuvântul pétun care înseamnă, „tutun”, în limba indigenă tupi-guarani.
Advertisment
Demult, în ținuturile de la poalele Anzilor, zeii priveau cu tristețe cum oamenii se certau și purtau războaie între triburi. O zeiță a păcii a coborât printre muritori și a lăsat o floare misterioasă, care răspândea o mireasmă liniștitoare, ce oprea conflictele și făcea ca inima să se înmoaie. Așa a venit pe lume Petunia.
„Atâta vreme cât petuniile înfloresc sub cerul senin, pacea nu va părăsi acel pământ.”
În culturile sud-americane mayașe și incașe se credea că parfumul petuniilor avea puterea de a alunga monștrii și spiritele malefice.
Recomandări
Mirosul plăcut al florii a fost considerat sacru și protector, de aceea din bobocii florilor se făceau băuturi magice care erau folosite în timpul ritualurilor sacre aduse zeului Soare Inti. Se mai spunea că zeii refuzau să coboare în locuri în care nu existau petunii, de aceea erau plantate în marile temple, ca și templul de la Machu Picchu, din Peru.
O altă poveste populară relatează despre trei surori care trăiau într-un sat izolat, fiecare având o fire diferită: una pasională (trandafirul), una timidă (viola) și una blândă, dar neînțeleasă – Petunia.
Când a venit seceta, dintre toate florile, doar petunia a supraviețuit, pentru că era adaptabilă și răbdătoare. Așa oamenii au înțeles că frumusețea nu stă doar în culoare sau parfum, ci și în puterea de a rezista cu grație.
În limbajul victorian al florilor, petunia putea transmite două mesaje diferite, ori răzbunare ori împăcare și iertare. Unele culturi se spune că petuniile ar proteja împotriva spiritelor rele și a dăunătore, de aceea oamenii obișnuiesc să le planteze lângă case sau în grădini. Și cum acestă floare înflorește doar în zori și la apus dacă o plantezi lângă casă o să îți aducă liniște și armonie.
Partenerii noștri