Pop Up. 1 Mai

Întâi Mai este Ziua Internațională a Muncii, stabilită în 1889, după ce la 1 mai 1886 avusese loc o grevă și o mare demonstrație a aproape 100 000 de muncitori la Chicago, în SUA. Multă vreme, în timpul regimului comunist s-a sărbătorit cu mari defilări ale „oamenilor muncii”, pentru „gloria socialismului biruitor”. Spre finalul regimului lui Ceaușescu, de 1 mai erau doar două zile libere, fără defilări, în care lumea mergea să petreacă la „iarbă verde”, cu „un mititel și o bere”. Aceste petreceri apropiau 1 mai de semnificația ei românească.
La români, de 1 Mai este ziua de Armindeni, o sărbătoare a primăverii, a vegetației care proteja recoltele și animalele; se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată gheața, să nu se înmulțească dăunătorii, pentru sănătatea vitelor și pentru vinul bun, pentru oameni sănătoși și darnici, iubitori de petreceri în natură, cu miel, caș, vin roșu cu gust de pelin. Micii și berea au ajuns mai târziu la noi, abia în secolul al XIX-lea. În timpurile vechi, se spune că oamenii se sculau devreme de Armindeni, să spălau cu roua florilor, puneau ramuri verzi la porțile caselor și ale staulelor animalelor, de noroc și de prosperitate; la casele cu fete de măritat, feciorii așezau câte o creangă verde noaptea, ca să nu fie văzuți, dar erau căutați apoi ziua, ca să fie cinstiți cu mâncare și băutură și ca să vadă fata. Toate simbolurile acestea aveau rolul de a păzi casa, oamenii și animalele, de duhurile cele rele, de blesteme și nenorociri. Armindenii au dobândit cu timpul și semnificații creștine.