„Parădais” de Fernanda Melchor, traducere Marin Mălaicu-Hondrari, editura Trei, 2025
„Femeia purta ochelari negri care-i ascundeau cu totul ochii și Polo se putea vedea reflectat în lentilele lor, în timp ce ea îi explica cine erau și ce căutau acolo, buzele date cu roșu nerușinat” – p.11
Ți-am promis șocul fanteziei în selecțiile lunii octombrie la citEști. Iar pentru șoc romanul cel mai potrivit în 2025 este „Parădais”. Cartea mexicancei Fernanda Melchor a fost nominalizată la International Booker Prize în 2022. Dar și acum este volumul care nu te menajează de când îl deschizi. Personaje care se chinuie să îți placă poate ai găsit prin alte cărți. Dar aici este vorba despre protagoniști care se descurcă foarte greu să nu îți vorbească exact cum simt, violent și presați de tot ce li se întâmplă. Culmea e că nici nu e prea ușor să îți spun altă carte cu așa un efect cald în ciuda acidității din care se tot străduiesc să își revină personajele aruncate la marginea societății.
„Toate era la fel: podul peste râu, soarele scânteind din spatele șirului de copaci plesnind de viață, și de parfum după ploaia nocturnă, sârma ghimpată care încorona zidurile înalte ale zonei rezidențiale de lux și strălucea de la picăturile de rouă” – p. 133.
Advertisment
Recomandări
Partenerii noștri