Gheorghe a fost grec (numele lui înseamnă „țăran”), cetățean roman, ajuns general în armata romană, ofițer în garda împăratului Dioclețian (284-305) și condamnat la moarte pentru că a refuzat să renunțe la calitatea de creștin.
S-a născut în Cappadocia, în Asia Mică. Tradiția spune că s-a înrolat în armata romană și a urcat repede, prin talent și îndemânare, în ierarhia militară. S-a convertit la creștinism și și-a donat averile săracilor. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, generalul Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, el a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Lovirile cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vine de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa. A murit ca martir. Pe locul mormântului său din Palestina s-a înălțat un sanctuar încă din secolul al IV-lea. Cultul său a crescut mereu, deopotrivă în Apus și Răsărit, fiind aureolat de legende târzii, între care și cea despre uciderea balaurului.
Ziua Sfântului este 23 aprilie și este venerat în ortodoxie, catolicism, anglicanism, luteranism etc., este patron al multor țări, între care Anglia, Grecia, Malta, Lituania, Portugalia, Rusia, Serbia, regiuni, orașe. Cam un milion de români îi poartă numele, ca și câteva localități, un braț al Dunării. Steagul Moldovei cu Sf. Gheorghe a fost trimis de Ștefan cel Mare la Muntele Athos.
Advertisment
Recomandări
Partenerii noștri